Comanesti, in cercul restrans al oraselor Zero Waste din Romania

Luni, 27 ianuarie 2020 a fost aprobata o Hotarare de Consiliu Local prin care Primaria Comanesti, din judetul Bacau isi asuma implementarea solutiilor si masurilor aferente programului „Orase Zero Waste”. Obiectivele principale includ protejarea mediului, imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor si protejarea bugetului public locale.

Aceasta inseamna ca administratia publica locala, alaturi de operatorul de salubritate, va adopta o serie de masuri menite sa reduca pe cat de mult posibil cantitatea de deseuri reziduale generata de populatie, sa valorifice deseurile reciclabile si compostabile, dar mai ales sa previna pe termen lung generarea de deseuri.

Primaria Comanesti va implementa setul de masuri si solutii zero waste in mai multe etape. In aceasta prima etapa, orasului Comanesti i-a fost atribuit statutul de oras “precertificat Zero Waste” si a fost acceptat in Reteaua Europeana a Oraselor si Comunitatilor Zero Waste – „Zero Waste Cities and Communities”. Intregul proces este proiectat astfel incat tranzitia catre adoptarea masurilor Zero Waste sa decurga progresiv si fara dificultati, pana in anul 2024. Procesul de implementare va fi in permanenta atent monitorizat si va fi documentat in fiecare etapa de catre o terta parte independenta.

In acest moment, in Comanesti, colectarea deseurilor se face pe doua fractii: umed/rezidual si uscat/reciclabil. Oamenii insa nu sunt stimulati sa sorteze sau sa reduca deseurile. Din 2013 si pana in prezent, cantitatea de deseuri generata in Comanesti a crescut de la 3434,5 de tone la 3632 de tone, in timp ce rata de reciclare in orasul Comanesti este sub 10%.

Intr-o prima etapa, Primaria si-a propus sa inoveze sistemul de colectare al deseurilor si sa implementeze separarea la sursa si colectarea separata la sursa pe cinci fractii: biodeseuri – resturi alimentare, hartie/carton, plastic/metal, sticla si amestecate/rezidual. Acest sistem implica suplimentarea infrastructurii existente, securizarea incintelor de colectare, in cazul blocurilor de apartamente si identificarea utilizatorilor pentru o cat mai buna monitorizare, educare, bonificare si sanctionare. Primaria va informa mai intai populatia cu privire la schimbarile care vor avea loc, printr-un program complex de educare. Apoi, va impune un tarif diferentiat pentru serviciul de salubritate. Astfel, cetatenii care vor colecta separat deseurile reciclabile vor plati mai putin decat cei care nu o vor face.

Pe langa optimizarea sistemului de colectare separata, Primaria isi asuma o varietate de masuri de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate, din care mentionam:
⦁ Sa identifice si sa sustina atelierele de reparatii pentru a prelungi cat mai mult viata unui numar variat de bunuri si produse si pentru a sustine economia locala;
⦁ Sa identifice si sa sustina mestesugarii locali, pentru a incuraja manufacturarea produselor durabile, non-toxice, reparabile, compostabile si/sau reciclabile, la nivel local;
⦁ sa implementeze un program voluntar de transformare a biodeseurilor in compost, chiar in gospodariile locuitorilor precum si compostarea deseurilor provenite din amenajarea si intretinerea spatiilor verzi;
⦁ sa incurajeze folosirea in unitati de invatamant, in institutii publice si in cladiri de birouri a paharelor, a sticlelor, a veselei, a tacamurilor refolosibile din portelan, sticla, inox etc.; sa incurajeze totodata eliminarea paharelor, a veselei, a tacamurilor de unica folosinta;
⦁ sa identifice si sa implementeze solutii pentru preluarea uleiului uzat de la populatie;
⦁ sa implementeze programe de educatie Zero Waste in scoli si in institutii publice;

Programul „Orase Zero Waste” este coordonat la nivel national de Zero Waste Romania si reprezinta o retea de orase si comunitati aflate in proces de certificare zero waste de catre o parte terta independenta, pe baza unui sistem de certificare care are in vedere o varietate de masuri si solutii specifice economiei circulare cu impact la scara larga in comunitate.

Sistemul de certificare a fost elaborat pe baza celor mai performante bune practici din domeniu, implementate cu rezultate exceptionale in ceea ce priveste evitarea depozitarii la groapa si evitarea valorificarii energetice la temperaturi inalte, in peste 400 de comunitati din Europa, membre ale Retelei Oraselor si Comunitatilor Zero Waste. Dintre acestea amintim Ljubljana (Slovenia), Hernani (Spania), Capannori (Italia) sau San Francisco (USA).

In Romania, orasele si comunitatile cu cele mai bune performante, aflate in proces de certificare sunt: Salacea (66% colectare separata), Cociuba Mare (62% colectare separata) – ambele din judetul Bihor. Alte orase in care masurile asumate sunt inca in proces de implementare: Municipiile Iasi si Roman, orasul Mizil si Tg Lapus.